Lentilele de contact pentru ochii uscati

Sindromul uscăciunii oculare este tot mai prezent in randul persoanelor care au nevoie de corecție optică, începând cu vârste tot mai fragede. Uscaciunea ochilor are multiple cauze, cum ar fi:

• statul excesiv în fața calculatorului;
• deficitul de lacrimi naturale, care împiedica buna umidificare a ochilor pe tot parcursul zilei;
• neîngrijirea sau folosirea necorespunzătoare a lentilelor de contact;
• oboseala ochilor survenita pe fondul solicitării excesive a acestora în timpul activităților de la birou.

Deci, sindromul de ochi uscat este o afecțiune oculară comună, cu incidență crescută în ultimii ani, care constă în afectarea filmului lacrimal și a cărei importanță este adesea subestimată.

Raportul Works-shopului de Sindrom de ochi uscat al societății americane TFOS – Societatea de Film lacrimal Ocular, DEWS din anul definește ochiul uscat ca fiind ” o boală multifactorială a suprafeței ochiului caracterizată printr-o pierdere a homeostaziei filmului lacrimal și însoțită de simptome oculare, în care instabilitatea și hiperosmolaritatea filmului lacrimal, inflamația și leziunile suprafeței ochiului și anomaliile neurosenzoriale joacă roluri etiologice". Prin urmare, sindromul de ochi uscat este o afecțiune complexă care trebuie tratată și prevenită, diagnosticată și tratată.

 

Clasificarea sindromului de ochi uscat

 

Clasificarea principală a sindromului de ochi uscat este făcută prin împărțirea în două mari categorii:

• sindrom de ochi uscat prin deficit apos - apare îndeosebi ca urmare a secreției lacrimale reduse (sindrom Sogren sau deficiențe ale glandelor lacrimale, reflex lacrimal blocat, canale lacrimale blocate sau medicație sistemică inhibitorie).
• sindrom de ochi uscat evaporativ - apare ca rezultat al evaporării excesive, care, la randul său, poate fi din cauze intrinseci (disfuncția glandelor lacrimale, defecte de închidere a pleoapelor, folosirea unor medicamente, rata scăzută de clipire) sau extrinseci (deficit de vitamina A, folosirea lentilelor de contact, boli ale suprafeței oculare, cum sunt alergiile, conservantii din picaturile oftalmologice). Aceasta din urmă se întâlnește cel mai frecvent.

 

Simptomele ochiului uscat

 

Simptomele sunt numeroase, toate legate de modificări ale suprafeței oculare:

• senzatie de nisip sau corp străin în ochi,
• senzație de arsură,
• mâncărime,
• fotofobie (sensibilitate la lumină),
• dificultate în deschiderea pleoapelor la trezire,
• senzație de ochi umed, hiperlacrimare,
• clipire cu dificultate,
• vedere încețoșată care dispare după clipire.

Simptomele pot fi exacerbate de condițiile de mediu deosebit de nefavorabile, cum ar fi expunerea la vant, prezenta fumului, a aerului condiționat, a încălzirii excesive sau în timpul utilizării motoarelor, dar și în prezenta smogului. Medicul poate observa adesea așa-numitul ochi roșu care este asociat cu ochiul uscat atunci când este stabilită o stare inflamatorie sau o modificare a filmului lacrimal.

 

Tratamentul sindromului uscaciunii oculare

 

Ochiul uscat nu poate fi vindecat sau tratat cauzal, dar simptomele lui (uscăciunea, mâncărimea și arsura) pot fi ameliorate. Există 2 scopuri ale terapiei ochiului uscat:

• ameliorarea simptomatologiei și îmbunătățirea calității vieții pacientului;
• prevenirea apariției unor complicații: infecții bacteriene, virale sau, mai grav, a perforațiilor sau cicatricilor corneene/conjunctivale.

Recomandări generale pentru evitarea apariției sindromului de ochi uscat:

• evitarea situațiilor răspunzătoare de agravarea simptomatologiei ochiului uscat: fumul de țigară, praful, aerul rece sau uscat, vântul puternic;
• plasarea ecranului computerului cu 10 – 20° sub nivelul ochilor, pentru a reduce deschiderea fantei palpebrale, micșorând astfel suprafața oculară expusă și reducând evaporarea; clipirea forțată în timpul lucrului la calculator/TV;
• utilizarea ramelor mari pentru ochelarii de distanța (la persoanele în vârstă la care se întâlnește mai frecvent ochiul uscat) pentru a scădea expunerea suprafeței oculare la vânt;
• utilizarea unei perechi de lentile de contact potrivite pentru ochii uscați, cum ar fi len- lentile, precum cele din familia CooperVision.

 

Tratamentul uscăciunii oculare cu lacrimi artificiale

 

Lacrimile artificiale (sub formă de picături, suspensie, emulsie sau gel) reprezintă un tratament simptomatic și pot fi pe baza de: metilceluloză, polivinil-alcool, polivinil-pirolidonă, hialuronat de sodiu (un polimer natural, având caracteristici asemănătoare cu ale lacrimilor naturale ce au în plus și proprietăți de reepitelizare a corneei).

Modelul de lacrimă artificială sau gel de noapte ți se va prescrie de către medicul specialist oftalmolog în urma depistării cauzelor care au dus la apariția acestor simptome. Este bine să nu achiziționezi lacrimile fără avizul medicului, existând riscul de a nimeri un tratament care nu este potrivit pentru tipul de sindrom de ochi uscat ce te caracterizează. De asemenea, informează medicul dacă purtați lentile de contact, nu toate aceste medicamente sunt compatibile cu portul de lentile de contact. În timp, datorită utilizării regulate a lacrimilor artificiale creşte producţia de lacrimi naturale, ţesutul iritat se vindecă, iar iritatia dispare.

 

Managementul pacientului cu ochi uscați

 

Medicii oftalmologi au stabilit mai multe metode destinate managementului pacieților care suferă de uscăciune oculară. Dintre aceste metode putem enumera:

• educarea pacientului (creșterea umidității ambientului, ochelarii de protecție, pauze la privitul la calculator, evitarea expunerii la aerul condiționat);
• lacrimi artificiale (de preferat formule fără conservanți);
• geluri, unguente oftalmice – pentru formele mai severe;
• agenți antiinflamatorii (nesteroidiene /steroidiene);
• tetracicline (în caz de blefarită cronică, rozacee);
• ocluzia punctelor lacrimale temporar /definitiv;
• munosupresoare (ciclosporina);
• acizi grași esențiali (Omega 3) – suplimente alimentare;
• lentile de contact terapeutice (în caz de ulcerații corneene).

 

Cele mai bune familii de lentile de contact pentru combaterea uscăciunii oculare

 

Rezultatele cercetărilor îndelungate au dovedit că cele mai bune modele de lentile de contact sunt cele care prezintă un gtad ridicat de umiditate și o putere crescută de retenție a apei, cum ar fi lentilele #bioview și Proclear, din familia de lentile CooperVision. De altfel, în scop terapeutic, medicul oftalmolog îți poate recomanda și un set de articole medicale optice favorabile combaterii ulceratiilor corneene.

Lentilele de contact Proclear includ mai multe modele adaptate nevoilor diferitelor grupuri de utilizatori, printre care și persoanele care suferă de astigmatism. Lentilele de contact Proclear oferă confort pe toata durata zilei. Ele sunt confecționate dintr-un material special care conține molecule naturale ce apar în membrana celulelor umane. Acest material contine fosforilcolina. Aceste molecule se adună una lângă alta și sunt înconjurate de apă - de aceea un set de lentile de contact Proclear are întotdeauna o umiditate corespunzătoare. Producătorul garantează utilizatorilor confortul până la 12 ore. La fabricarea lentilelor de contact a fost folosită tehnologia PC. Gama lentilelor de contact Proclear este una completă.

Din această gamă, reamintim acele lentile de contact cu dioptrii, în funcție de necesitățile fiecăruia. Ele sunt proiectate astfel încât să corecteze afecțiunile ocular care vizează atât vederea de aproape, cât și cea de la depărtare. Lentilele de contact Proclear Multifocal, multifunctionale, sunt destinate, în special, persoanelor care suferă de astigmatism. Lentilele de contact Proclear sunt clasate pe primele locuri chiar și de către cei mai pretențioși utilizatori.

În consecință, pentru a combate efectele nedorite ale uscaciunii oculare, pacientul care se confruntă cu o astfel de problemă este obligat să respecte câteva reguli simple, cum ar fi: evitarea utilizării în exces a dispozitivelor digitale și uzură lentilelor de contact sau a factorilor poluanți de mediu care conduc la deshidratarea ochilor. De reținut este și faptul că suprafața oculară este cea mai expusă la lumină, umiditate relativ scăzută, temperaturi extreme, radiații UV, factori iritanți sau poluanți.